Bogdan Costea

13 Aug, 2009

Criza transformatoarelor toroidale de 12V

Posted by: Bogdan In: Uncategorized

Se poate spune cu uşurinţă despre mine că sunt un paseist. Pentru cei care ştiu cu balonul mă văd nevoit să explic faptul că paseist nu înseamnă că dau drumul repede la pasă, ci cum bine spune DEX online, sunt un admirator al trecutului. De altfel, singurul post care mi se potriveşte la fotbal, e cel de portar, iar cu datul drumul repede la pasă… Prietenii ştiu de ce… Aruncă bă cu mâna, dacă nu poţi să şutezi…

Poate e puţin forţat termenul, dar de multe ori mă surprind comparând situaţii actuale cu unele din trecut. Deh, nu mai am 30 de ani… (mai precis am 30 de ani, 5 luni şi 25 de zile).

În seara asta am văzut la supermarketul de la colţ nişte pixuri care mi-au deşteptat ceva amintiri. Genul de pix care apăruse după revoluţie, pe care mă chinuiam să-l umplu cu cerneală de stilou după ce se consuma. Bineînţeles că nu mai putea fi folosit cu adevărat, cel mai bun lucru pe care-l puteai face cu el era să-ţi murdăreşti penarul sau ghiozdanul că de scris nici vorbă… Mă întreb de ce mă căzneam să-l reumplu cu seringa, apropos,  nu neapărat o seringă de unică folosinţă, ci una din sticlă, păstrată într-o cutie metalică.

Cred că toată povestea asta pleacă din faptul că lucrurile erau cumpărate de părinţi, că ceea ce se găsea pe piaţă era filtrat prin ei, dacă ei cumpărau, exista şi pentru noi, dacă nu, nu. Şi apoi dacă mai prindeam un ban, nu era să-mi cumpăr pixuri (aveam o manie pentru pixuri) ci gume Cin Cin, sau Turbo sau Laser, eventual o bricheta cu quarţ. Pe asta am cumpărat-o din gară din cei 5 lei pe care mi i-a dat unchi pentru că am mers cu el la gară. Ce dracu o fi fost în mintea mea… de fumat nu fumam, da’ era cât pe ce să mă apuc, deh! aveam brichetă…

Mai târziu, când orizontul se mai lărgise oarecum, adică puteam să-mi cumpăr singur micile bălării pe care mi le doream, doar că le căutam în acelaşi magazin (Moldova din Iaşi)… Stăteam lipit câte o oră cu nasul de vitrinele de la raionul de electronice de la parter, mai apoi la etajul 1. La întrebarea “Vrei să cumperi ceva, puişor?” răspundeam invariabil “Mufe pentru boxe, aveţi?” Aşa am tras concluzia că mufele alea se găsesc al dracului de greu… Încă mai tresar şi astăzi când le văd pe undeva. Mai târziu am descoperit şi magazinul Tehnoton de pe strada Vasile Alecsandri, colţ cu Bulevardul Independenţei, lângă Muzeul Teatrului, muzeu rămas şi astăzi un mister pentru mine. Ehei! Acolo aveau mult mai multe piese, ba chiar potenţiometre dintr-alea mici, nu ca la Moldova. Da’ mufe pentru boxe tot n-aveau… Marfă rară!

Până la urmă mi-a cumpărat mama mufele alea cu tot cu boxe de la Vama Veche. Cei din Iaşi ştiu că era un magazin lângă gară.

vama veche

Apropos, în această clădire şi-a început Daniel Buzdugan cariera la Radio Nord-Est.

Altă dată, aveam vreo 14-15 ani, eram la bunici şi se defectase televizorul. Folosind metode empirice, adică pipăind rezistoarele de putere ca să simt care nu se încălzeşte, am găsit un rezistor bobinat ars… L-am desfăcut, am bobinat în zona întreruptă nişte liţă şi l-am reparat. A doua zi s-a ars din nou! M-am dus frumuşel în Hârlău, la vreo 7 kilometri de satul bunicilor mei să întreb la Reparaţii Televizoare dacă au rezistenţe de 100 de ohmi. S-a uitat meşterul la mine u;or mirat (de unde a răsărit şi asta?) şi m-a trimis la plimbare. Aşa am tras concluzia că la Hârlău nu sunt rezistenţe de 100 de ohmi şi am căutat soluţii alternative. Asta însemnând că televizorul acela a funcţionat până la sfârşitul zilelor lui cu un fier de călcat pe post de rezistor de 100 de ohmi. E drept că imaginea era uşor ma îngustată. Un fel de 4:3 văzut pe un TV cu 16:9 nativ.

De vreo lună mă joc cu montaj la care am nevoie de un transformator de 12V. Transformator pe care nu-l am şi pentru care ar trebui să mă duc la mama dracului pe strada Maica Domnului unde se află cam toate magazinele de componente electronice din Bucureşti. Doar că nu prea e  în drumul meu şi tot sper să găsesc vreo dugheană prin cartier care să  vândă şi transformatoare de 12V. DVD playerul pe care l-am aruncat la gunoi avea o sursă în comutaţie, n-a fost de prea mare folos…

Încep să cred că e o criză de transformatoare toroidale de 12V… în Crângaşi.

PS: Mufele alea pentru boxe nu se mai folosesc…

2 Responses to "Criza transformatoarelor toroidale de 12V"

1 | mtode

September 16th, 2009 at 7:58 AM

Avatar

Salut!
Citesc si imi aduc aminte de vremurile de demult! cam cu aceleasi probleme ma confruntam si eu :-) Ce coincidenta…si astazi e la fel magazinele de pe Maica Domnului sunt prea departe pentru mine..sau poate sunt eu prea comod si prefer sa fac comanda pe net !

hai ca imi plac posturile tale!!!

2 | Bogdan Costea » Blog Archive » Becurile

March 22nd, 2010 at 2:15 PM

Avatar

[...] la criza transformatoarelor toroidale n-am mai căutat aşa de asiduu un produs: becuri de 100W. Da, ştiu că nu se mai fabrică, dar [...]

Comment Form

Scoala te face mare

Fiecare-copil-in-scoala

About

This is an example of a WordPress page, you could edit this to put information about yourself or your site so readers know where you are coming from.

Sun Blast

Curs valutar